duminică, 22 iulie 2012

Trist..

Ochii mei nu merită să fie trişti, nu merită să plângă! Dar tu, tu îi faci aşa mereu. O să te iert, te-am iertat deja, sau poate nu o să te iert niciodată. Nu am de unde să ştiu, pentru că de fiecare dată când mă hotărăsc să te iert, mă faci să nu te mai iert niciodată. Cred, sau vreau să cred, că merit mai mult, merit mai mult de la tine şi de la viaţă. Poate va veni acest mai mult sau poate că nu. Vom vedea.

Postare tristă într-o seară în care mi-am dat un pumn singură şi m-am făcut să realizez în ce situaţie sunt, de fapt. Trist..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :