sâmbătă, 1 septembrie 2012

Când îngerii...

Strânge-mă să uit de mine. 
La pieptul tău. 


Oare cum e să uiţi de tine? Nu m-am uitat niciodată atât de tare încât să nu mă mai ţin minte. Dar... cred că ar fi interesant. Să mă trezesc într-o zi şi să nu mă mai ştiu.  N-aş vrea totuşi să mi se întâmple asta pentru tot restul vieţii. Dar mi-ar plăcea. Mi-ar plăcea să existe o persoană care să mă facă să mă uit. Măcar 5 minute. 
5 minute să nu mă ştiu. Să ştiu doar persoana aia. Să exist doar pentru ea. 
Şi chiar îmi doresc să scriu despre altceva. Chiar îmi doresc... 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :