luni, 3 septembrie 2012

iluzie.

Am închis ochii şi i-am văzut chipul ca şi cum era în faţa mea. Am deschis ochii, nu era. Am repetat lucrul ăsta de câteva ori şi m-am enervat. M-am întors cu spatele şi am închis ochii. Mi-era somn. Am simţit mâna lui luându-mă în braţe. Am deschis ochii. Mi s-a părut din nou. Nu era nicăieri. Doar în gândurile mele. Nu l-am visat niciodată, cum nu am visat pe niciunul pe care l-am iubit. De ce? Nu ştiu. Mi-aş fi dorit să îl visez, să petrec ceva timp cu el, acolo, în vise, dar... nu a fost să fie. Niciodată nu e.

Un comentariu:

  1. visele sunt minunate. As vrea sa visezi mai mult cu ochii inchisi decat deschisi.... se pot intampla multe chestii neprevazute

    RăspundețiȘtergere

Părerea ta contează :