duminică, 18 noiembrie 2012

18 sau altceva.

Şi câteodată nu mă mai vreau. Am mai zis asta. Da, am mai zis asta.
Nu-mi mai vreau gândurile şi nici sentimentele. Nu-mi mai vreau viaţa să continue aşa, vreau să fie altfel. Nu mai vreau nicio zi în care să fiu altcineva decât ieri, nu mai vreau nicio zi în care să nu am aceleaşi gânduri, sentimente, vise. Nu mai vreau să plâng niciodată, din cauza nimănui. 
Nu mai vreau să uit nimic, deşi trebuie să o fac în fiecare zi. Nu mai vreau să nu-mi ascult... inima (?!).
Nu mai vreau să îi înţeleg pe ceilalţi. Dar vreau să îi înţeleg. Nu mai vreau să aştept, nu mai vreau să sper, nu mai vreau să..................
Nu mai vreau să privesc cerul singură. Soarele, luna, stelele... sunt atât de triste.
O doamne. Câte simt. Câte gândesc. Câte sunt în mine.
Câtă muzică fără destinatari, câtă poezie. Câte cuvinte fără rost, fără simţ.
Câcat.

Nu vreau să mai cresc. Vreau să am toată viaţa aproape 18 ani. O doamne, am aproape 18 ani. Oare ce înseamnă asta? Oare ziua aia va fi altfel? Oare se va schimba ceva?
Ce bine ar fi!!!
O doamne, ce bine ar fi! Să mă trezesc în prima dimineaţă a vârstei de 18 ani şi cerul să îmi zâmbească cum nu a mai făcut-o până acum. Soarele să facă zăpada să strălucească şi fiecare fulg să zâmbească când mă priveşte. Să mă trezesc şi toţi oamenii pe care-i întâlnesc pe stradă să zâmbească larg, sau măcar asta să văd eu în ei. Să îmi zâmbească sufletul, iar gândurile... gândurile să zâmbească şi ele pentru că vor fi goale. De fapt nu, nu vor fi goale, vor fi pline de un singur lucru, iar asta nu e chiar atât de greu de dus, pentru că vor fi pline de tine. 


Dar nu se va schimba nimic.. ce naiba să se mai schimbe? Poate sunt doar un caz ratat... Nu se va schimba nimic. Nu se va schimba nimic. Şi soarele, şi luna, şi stelele vor fi la fel de triste. Şi cerul va fi la fel de frumos, iar eu la fel de singură. Iar oamenii... oamenii vor fi la fel de seci şi grăbiţi. Să nu uităm de fulgi, vor fi supăraţi, vor cădea şi se vor contopi cu ceilalţi, fără să aibă şansa la personalitatea lor, la visele lor. Vor fi doar nişte simpli fulgi şi în acea dimineaţă, ca în toate celelalte dimineţi. 

doar un caz ratat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :