sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Frică...

Şi ştii ce îmi e cel mai frică? Mi-e frică de mine şi de deciziile mele asupra mea. 
De fiecare dată când scriu îmi dau seama că pot scrie despre tine.
În fiecare zi pot scrie aceleaşi lucruri cu alte cuvinte, sau alte lucruri cu aceleaşi cuvinte.
Mi-e frică de asta. Aş putea să scriu toată viaţa despre tine, o persoană pe care nici măcar nu o cunosc. Cine naiba eşti? Şi de ce eşti în mintea mea mereu? Ieşi afară, nu ai niciun drept!!!
Mi-e frică de mintea mea. E atât de plină... oare nu are şi ea o limită? Oare cum şi când va face bum?

Mi-e frică de faptul în sine că aş putea scrie toată viaţa despre cineva care nici măcar nu există. Unde e logica în toată treaba asta? Unde sunt eu în această poveste?
Şi nici nu ştiu de ce mai cred în ceea ce cred şi de ce nu cred ce mi se arată, adică realitatea. De ce?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :