sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Unde e?

Mă simt... cel puţin ciudat azi, acum... Mă simt fericită şi... da, şi tristă. Simt că nu am nevoie de nimic altceva în viaţa mea, dar, totuşi îmi lipseşte unul din lucrurile esenţiale pentru a trăi. Chiar?! Cum naiba pot trăi fără acel lucru? E atât de goală viaţa asta, dar şi plină în acelaşi timp...
Mă simt ciudat. Mi-e frig şi cald. Mi-e umbră şi soare. Nu mi-am mai simţit de muuult timp inima bătând cu putere la auzul/văzul cuiva. Oare mai e acolo? Oare inima mea mai trăieşte, mai rezistă? 
Şi da... cică de ce căutăm iubirea? De ce o dorim când ea, într-un final ne aduce doar suferinţă? E foarte simplu! Eu îmi doresc asta în viaţa mea pentru că viaţa mea este incompletă fără. Eu, adevărata eu, nu poate trăi fără iubire. Acum sunt doar o parte din mine care o cară pe cealaltă parte pe braţe. Fără iubire o parte din mine e moartă, nu respiră şi nu trăieşte. Cum să nu-mi doresc iubire? Cum???
Ok. O să aştept. Mai am răbdare... 
Uneori simt că îmi vine să mă îndrăgostesc de prima persoană care îmi iese în cale, reprezentându-mi nerăbdarea. Dar, fix după acest moment, mă cuprinde o răbdare nemărginită, o răbdare infinită care va aştepta ani şi ani la rând. Aceea sunt eu. Cred. Eu am răbdare, dar nu am, în acelaşi timp. 
Mă simt ciudat azi. Şi dacă mă întrebi de ce... nu ştiu. Nu o să-ţi răspund. 
Nu ştiu care este cauza, care va fi efectul. Ştiu doar că trag de toate aţele să rămân în echilibrul meu în care e bine să fiu... 
Noapte bună. 
E sâmbătă azi.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :