marți, 5 martie 2013

Poate singurul TU de până acum...

Oare mai pot să simt? 
N-am mai simţit de mult emoţii, iubire, poate nici tristeţe. Nu am mai simţit nimic, aş putea spune. Am simţit frigul şi căldura, am simţit iarna -dar nu cum o simţeam înainte, simt primăvara, simt lucrurile exterioare. Dar în interior.. nu ştiu. 
Simt că au trecut anii pe lângă mine şi am uitat să mai simt, să mai trăiesc. Am uitat să mai iubesc oamenii în acel sens, am uitat să îi mai privesc cu ACEI ochi... Am uitat să îi accept, am uitat să îi înţeleg, am uitat să nu aştept nimic de la ei... Am uitat...
Dar azi, am simţit din nou. Azi am simţit emoţii. Azi, doar ideea că o persoană de demult ar putea reapărea în viaţa mea pentru 30 de minute, doar această ipoteză, m-a făcut să am emoţii, m-a făcut să îmi imaginez cum ar fi, ca după atâţia ani, să reîntâlnesc trecutul. În plus, chiar eu mă duc la locul întâlnirii, adică nici măcar nu va fi din greşeală. Mă voi duce să dau nas în nas cu trecutul, cu ce a fost, cu ce am simţit demult, cu ce am trăit atunci... Gândul că mă voi trezi într-o dimineaţă iar atunci va fi ACEA zi, mă sperie. 
Nu ştiu cum să reacţionez, nu ştiu cum să abordez situaţia. M-am schimbat mult de atunci şi el probabil la fel. A trecut mult timp de atunci, oare vom mai regăsi în noi bucăţi din acei noi de acum 4 ani? Oare voi regăsi în tine acea persoană calmă, veselă şi totuşi matură de atunci? Oare tu mă vei recunoaşte? Mă vei regăsi pe mine de acum 4 ani, pe acea eu timidă şi aiurită, mă vei regăsi în această eu de acum? Dar totuşi, oare vom avea timp în 30 de minute să ne regăsim? Oare timpul va avea răbdare să treacă mai încet atunci? Sau va avea şi el emoţii şi o va lua la fugă către linia de finish?...
Atâtea întrebări fără răspuns...


17 martie
Nici el şi nici eu. Au trecut atâţia ani. Memorabilă zi. Frumoasă zi, pardon, noapte. Frumoase cuvintele din faţa faptelor. Oare ce înseamnă asta? Ce înseamnă aceste cuvinte şi aceste fapte? 

Un comentariu:

Părerea ta contează :