duminică, 14 iulie 2013

Nu știu.

One day maybe we'll meet again.

Un vers dintr-o melodie foarte frumoasă. Am mereu în minte acest vers. Poate pentru că sunt câteva (destule) persoane cu care chiar aș vrea să mă reîntâlnesc într-o zi. Nu pentru că aș schimba ceva, nu pentru că aș regreta ceva în legătură cu ele, nu pentru că aș vrea ceva de la acele persoane, ci pur și simplu. Pur și simplu să vină o zi în care viața să mă pună față în față cu ele, cu persoanele trecutului meu. Pur și simplu. 


Mi s-a spus că majoritatea postărilor mele par neterminate, majoritatea textelor par că spun prea puține lucruri și că de fapt trebuiau scrise și spuse mult mai multe. Da, poate că așa e! Poate că mintea mea gândește atâtea cuvinte încât la un moment dat nu mai spune nimic. Pur și simplu pune punct și fără să mai gândească mă face să apăs butonul "Publicați". Dar poate că ăsta este și farmecul. Faptul că nimic nu e terminat pe acest blog, faptul că nimic nu e spus în totalitate. Mereu voi mai găsi ceva de spus, mereu voi mai găsi o propoziție sau un cuvânt cu care să completez o postare mai veche, dar niciodată nu o fac. Nu o fac pentru că acea postare a fost tot ce am putut da în acel moment și merită să rămână așa. 

Poate că și asta se va termina la fel de brusc. Am milioane de gânduri și idei de scris. Dar nu o fac. Am milioane de dorințe și vise pe care le-aș transpune în cuvinte. Dar nu o fac. Am puține regrete și dezamăgiri pe care chiar le-aș scrie aici. Dar nu o fac. Am milioane și milioane de cuvinte în cap, care mă reprezintă fiecare într-un anumit sens, le-aș putea scrie aici. Dar nu o fac. Și habar n-am de ce! Habar n-am de ce nu mai pot folosi acest blog ca un gunoi al minții mele, ca un loc în care să vin și să mă arunc, să vin și să mă las uitată printre rânduri, să vin și să mă desprind de mine și de... lume. Nu știu de ce nu mai fac asta. Habar nu am. Nu știu. Nu înțeleg. 

Dar poate că e important că îmi place să recitesc orice postare a mea. Și până și porcaria asta de postare îmi place. Pentru că mă reprezinta într-o mică parte pe mine, cea din acest moment. 

2 comentarii:

Părerea ta contează :