joi, 27 martie 2014

Fără titlu.

Suntem singuri. Suntem oameni făcuţi să fim alături unii de alţii dar suntem singuri... Ieşim în grupuri mari sau mici, avem prieteni, cunoştinţe, zeci, sute sau doar câţiva. Dar când ajungem acasă, suntem singuri. Şi câtă nevoie avem uneori să fim singuri, doar noi cu noi, doar noi cu gândurile noastre. 
Îmi place să tac! Vă daţi seama? Voi ăştia care m-aţi cunoscut recent, adică de când obişnuiesc să am diaree verbală, vă vine să credeţi că îmi place să tac? Da, îmi place. Îmi place deseori să tac când ar trebui să vorbesc, îmi place să tac când cineva spune ceva interesant, îmi place să tac când cineva cântă. Îmi place să tac când ceilalţi aşteaptă să vorbesc cel mai mult.
Îmi place să tac.

Un comentariu:

Părerea ta contează :