vineri, 4 decembrie 2015

dor și doare. 21.

Mi-e dor de mine. 
Mi-e dor să simt, să mă simt, să te simt. 

Dar oare mai știu eu cine sunt?
Oare știu eu de ce anume mi-e dor din mine? 
Oare mi-e dor de acel copil trist ce trăia într-o realitate prea dură pentru acea vârstă?
Mi-e dor oare... de acel copil ce asista la violențe în orice parte și direcție se uita?
Oare de acel copil ce visa la o viață mai bună fără nicio bază de pornire?
Sau poate... poate mi-e dor de acel adolescent care nu realiza cât de repede trece timpul și cât de multe ar fi putut să facă... cât de multe...
Să-mi fie oare dor de eu care știam ce vreau de la viață... ?
Stai, am știu eu vreodată ce vreau de la viață?
Nu cred, hai să nu exagerăm. Poate doar credeam că știu...

Nu știu.

Mi-e dor oare de cei pe care i-am iubit? 
Pe cine naiba am iubit eu? 
Și de ce ar conta asta? 

Am realizat zilele astea că mai am un pic și am douășunu de ani. EU? 21? Imposibil. 
Nu m-am obișnuit încă nici să am 20 și voi vreți să am 21? No way!

Când și cum am ajuns în acest punct? 
21 de ani de viață. 
Ce am făcut eu în viața asta?
Ce nu am facut eu în viața asta?
Ce ar fi trebuit să fac și nu am făcut?

Let's start to live a new present. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează :